Șoc traumatic (șoc psihic, reacție acută de stres) – reacție imediată la un eveniment deosebit de stresant sau amenințător „Sprijin” homeopatie după Dr. Banerji

Protocoalele Dr. Banerji

Șoc traumatic (șoc psihic, reacție acută de stres) – reacție imediată la un eveniment deosebit de stresant sau amenințător

Un șoc traumatic sau psihic poate apărea imediat după un eveniment deosebit de stresant, înspăimântător sau care pune viața în pericol. Organismul reacționează la o situație care poate depăși temporar mecanismele psihice normale de adaptare.

Declanșatorii pot fi, de exemplu:

• accidente grave

• violență fizică sau sexuală

• agresiuni

• catastrofe naturale

• experiențe de război

• moartea subită a unei persoane apropiate

• urgențe medicale grave

• diagnostice care pun viața în pericol

• asistarea la un accident grav sau la un deces

• alte evenimente deosebit de amenințătoare

Reacția poate începe imediat, dar se poate manifesta foarte diferit. Unele persoane sunt puternic agitate și panicate, în timp ce altele par izbitor de calme, încremenite sau emoțional ca „deconectate“.

Prin urmare, înainte de alegerea unei tratament sau, în conceptul Banerji, înainte de alegerea remediilor, trebuie acordată o atenție deosebită semnăturii individuale a simptomelor.

Distincția între șocul psihic și șocul medical

Termenul „șoc“ este utilizat cu două sensuri diferite.

Un șoc psihic sau traumatic descrie o reacție sufletească la un eveniment traumatic.

Un șoc circulator medical este, dimpotrivă, o stare acută care pune viața în pericol, cu irigare și oxigenare insuficientă a organelor vitale, de exemplu după:

• pierdere severă de sânge

• leziuni grave

• reacție alergică severă

• sepsis

• insuficiență cardiacă severă

Un șoc medical este o urgență și nu trebuie tratat în niciun caz homeopatic sau lăsat să evolueze fără intervenție.

Reacții diferite după o traumă

Reacția imediată la un eveniment traumatic poate fi foarte diferită.

Sunt posibile:

• frică

• panică

• tremur

• palpitații

• transpirație abundentă

• respirație rapidă

• neliniște interioară

• plâns

• strigăte

• agitație motorie

• sentiment de neputință totală

• încremenire

• amorțeală emoțională

• apatie

• confuzie

• dezorientare

• lacune de memorie

• sentiment de irealitate

Aceste reacții diferite nu trebuie considerate automat ca fiind același tablou simptomatic.

Șoc cu frică și panică

La unele persoane, imediat după eveniment, predomină o puternică hiperexcitare.

Sunt posibile:

• frică de moarte

• bătăi rapide ale inimii

• tremur

• transpirație abundentă

• senzație de lipsă de aer

• neliniște

• panică

• nevoie puternică de siguranță

• relatarea repetată a evenimentului

• frica că evenimentul se va repeta

Aici predomină o altă semnătură a simptomelor decât la o persoană care, după traumă, pare complet liniștită și emoțional deconectată.

Șoc cu încremenire și amorțeală emoțională

Alte persoane afectate reacționează cu așa-numita reacție de înghețare.

Sunt posibile:

• liniște izbitoare

• imobilitate

• vorbire redusă

• retragere emoțională

• sentiment de gol interior

• lipsa reacției emoționale

• Sentimentul de a fi „ca amorțit”

• percepția redusă a mediului înconjurător

O persoană aparent calmă nu este, prin urmare, în mod obligatoriu lipsită de încărcătură psihică.

Simptome disociative

După evenimente traumatice grave pot simptome disociative să apară.

Acestea includ, de exemplu:

• Sentimentul de a fi pe lângă sine

• Sentimentul de a nu-și percepe corect propriul corp

• Mediul înconjurător pare ireal

• Sentimentul de a observa evenimentul ca pe un film

• Lacune de memorie

• percepția limitată a timpului

Aceste simptome pot face parte dintr-o reacție acută de stres, însă în cazul unei manifestări puternice sau de lungă durată ar trebui clarificate de un specialist.

Tulburări de somn după o traumă

După un eveniment traumatic pot apărea:

• Tulburări de adormire

• treziri frecvente

• Coșmaruri

• treziri brusce

• Teama de a adormi

• amintiri recurente la culcare

Lipsa somnului poate amplifica suplimentar teama, iritabilitatea și instabilitatea emoțională.

Retrăirea evenimentului

Amintirile traumatice se pot impune involuntar.

Sunt posibile:

• imagini intense ale amintirilor

• Flashback-uri

• Coșmaruri

• reacții fizice la amintiri

• teamă puternică la anumite sunete, mirosuri sau locuri

Anumiți stimuli pot declanșa sentimentul că pericolul este din nou iminent.

Comportament de evitare

După o traumă, persoanele afectate pot încerca să evite tot ceea ce le amintește de eveniment.

Acestea pot include:

• anumite locuri

• anumite persoane

• discuții despre eveniment

• condusul după un accident rutier

• știri sau imagini

• anumite sunete sau mirosuri

Reacțiile de protecție pe termen scurt nu sunt neobișnuite după o traumă. Evitarea puternică persistentă poate însă îngreuna procesarea celor trăite.

Reacția acută de stres și tulburarea de stres posttraumatic

Nu orice reacție imediată de șoc se transformă într-o tulburare de stres posttraumatic (TSPT).

Multe reacții acute se diminuează semnificativ în câteva zile sau săptămâni.

Dacă însă simptome precum:

• Flashback-uri

• Coșmaruri

• evitare puternică

• stare de alertă permanentă

• Tulburări de somn

• amorțeală emoțională

• probleme de concentrare

• reactivitate puternică la șocuri

persistă o perioadă mai lungă și afectează considerabil viața de zi cu zi, ar trebui ca o TSPT sau altă tulburare consecutivă traumei să fie clarificată de un specialist.

Nu neglijați leziunile fizice

După un accident sau un eveniment violent, o reacție psihică de șoc nu trebuie să ducă la neglijarea posibilelor leziuni fizice.

O precauție deosebită este necesară în cazul:

• leziunilor craniene

• pierderii cunoștinței

• lacunelor de memorie

• durerilor puternice

• sângerărilor

• dificultăților de respirație

• durerilor toracice

• deficiențelor neurologice

• somnolenței crescânde

• vărsăturilor repetate

Confuzia după un accident poate fi cauzată, de exemplu, atât psihic, cât și de o leziune cranio-cerebrală .

Atenție la semnătura individuală a simptomelor

Înainte de alegerea remediilor, în cazul șocului traumatic trebuie stabilit cu deosebită atenție care semnătură a simptomelor predomină în momentul respectiv.

Trebuie diferențiate, de exemplu:

• Șoc cu panică și frică de moarte

• Șoc cu tremurături și neliniște fizică puternică

• Șoc cu imobilizare

• Șoc cu amorțeală emoțională

• Șoc cu confuzie

• Șoc cu dezorientare

• Șoc cu simptome disociative

• Șoc cu plâns incontrolabil

• Șoc cu insomnie

• Șoc cu coșmaruri

• Șoc cu amintiri recurente sau flashback-uri

Reacțiile opuse, cum ar fi agitația puternică și imobilizarea accentuată, reprezintă semnături simptomatice diferite și nu trebuie tratate automat împreună fără o examinare atentă.

Sprijin imediat după un eveniment traumatic

În prima fază pot fi utile:

• Asigurarea siguranței fizice

• îngrijire medicală pentru eventualele leziuni

• un mediu liniștit și protejat

• contactul cu persoane de încredere

• sprijin practic

• consumul suficient de lichide și alimente, dacă este posibil din punct de vedere medical

• somn și odihnă

Persoanele afectate nu trebuie presate să povestească imediat după eveniment toate detaliile în mod amănunțit.

Tratament ulterior

În cazul unor tulburări care persistă mai mult timp, pot fi necesare, în funcție de situație, proceduri psihoterapeutice axate pe traumă.

Acestea includ, de exemplu:

• terapia cognitiv-comportamentală axată pe traumă

• EMDR

• alte proceduri traumatoterapeutice bazate pe dovezi

• tratamentul depresiei sau anxietății asociate

• tratamentul tulburărilor severe de somn

Terapia se orientează după natura și durata tulburărilor.

Homeopatie conform Dr. Banerji

În homeopatia conform Dr. Banerji se utilizează, pentru diferite tulburări apărute după evenimente traumatice, diverse remedii homeopate stabilite și potențe conform protocoalelor Banerji.

ATENȚIE – înainte de alegerea remediilor, țineți cont de semnătura simptomatică exactă

În cazul șocului traumatic, alegerea remediilor nu trebuie să se facă doar pe baza denumirii „șoc”. Înainte de alegere trebuie stabilit cu exactitate ce reacție predomină în momentul respectiv.

În special trebuie diferențiate:

• panica și frica de moarte

• neliniștea și agitația puternică

• tremurăturile

• imobilizarea și amorțeala emoțională

• confuzia și dezorientarea

• simptomele disociative

• insomnia și coșmarurile

• flashback-urile și amintirile recurente

În funcție de semnătura simptomatică predominantă, în conceptul Banerji pot fi prevăzute scheme sau remedii diferite. Semnăturile simptomatice diferite sau opuse nu trebuie combinate automat între ele fără o verificare prealabilă.

Tratamentul fiabil al unei reacții acute de stres sau al tulburării de stres posttraumatic prin remedii homeopate nu este dovedit științific. Un tratament medical, psihiatric sau psihoterapeutic necesar nu trebuie înlocuit sau întârziat din această cauză.

Indicație importantă

Un șoc circulator fizic este o urgență medicală care pune viața în pericol și nu trebuie confundat cu un șoc psihic.

După un accident sau o traumă severă, în special Tulburări de conștiență, sângerări puternice, dificultăți de respirație, dureri toracice, leziuni grave, deficite neurologice sau confuzie crescândă trebuie clarificate imediat din punct de vedere medical.

În caz de gânduri suicidare, pericol acut pentru sine, decompensare psihică severă sau pierdere persistentă a contactului cu realitatea este de asemenea necesar imediat ajutor profesional, respectiv de urgență medicală.

Informațiile de pe această pagină servesc exclusiv informării generale și nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul medical.

Ingrediente: Ignatia amara, Coffea cruda, Aconitum nap.